Raul Gonzales…pentru mine numele acesta e sinonim cu fotbalul adevarat, cu ceea ce inseamna conceputul de goleador, de golgeter, de marcator…

Am scris acest articol, acum,  cand Messi si Ronaldo au depasit si respectiv, egalat recordul de goluri marcate in Champions League ce-i apartinea lui Raul si cand cei doi se bat pentru cucerirea Balonului de Aur.

Pentru mine, Raul e deasupra celor doi…

A fost timp de mai bine de 15 ani jucator la Real Madrid si a devenit, pe buna dreptate, simbolul acestei uriase echipe.
Din pacate, zdrobiti de personalitatea lui uriasa, mai-marii Realului au hotarat sa se debaraseze de el, motivand pueril ca echipa intra in proces de intinerire.
Raul a strans din dinti, a digerat cu greu afrontul adus statutului sau de legenda si a plecat in Bundesliga, la Schalke, sa scrie noi file din istoria fotbalului spectaculos si eficient.
Daca la Real Madrid a marcat sute de goluri din postura de atacant de careu, la Schalke 04 a dat dovada de mare caracter, acceptand sa treaca la munca de travaliu a mijlocasului ofensiv din spatele lui Huntelaar.
Asta la 33 de ani, cand multi fotbalisti se vor fi retras deja, sau trec pe linie moarta in campionatul de soccer nord-american.
Raul a venit in Bundesliga, poate in acest moment cel mai important campionat din Europa, in anul 2010; a sosit cu aura de zeu un pic stirbita, dar si-a reinnoit-o cu varf si indesat.
Cel ce a jucat alaturi de „galacticii” Zidane, Figo, Roberto Carlos, Beckham sau Ronaldo-grasutul incepea o noua pagina a carierei sale extraordinare cu niste coechipieri fara pedigree precum Draxler, Holtby, Hoger, Fuchs, Matip, dar si cu fotbalisti mai titrati precum Huntelaar si Farfan.
Mi se pare incredibil cum Raul a catalizat o echipa cenusie, blazata, fada, transformand-o dintr-o martoaga intr-un bidiviu zburator.
Raul a marcat asa cum a facut-o mereu in prodigioasa-i cariera,  si la aproape 35 de ani, a facut si alte lucruri ce nu-i erau inscrise in fisa postului de la Real: a recuperat  mingi la mijlocul terenului,  a dat pase de maestru,  a venit in propriul careu in sprijinul apararii. Un fac-totum, un om-orchestra…
Pep Guardiola, antrenorul lui Bayern si adeversarul din teren al lui Raul il considera pe acesta cel mai bun fotbalist spaniol din istorie .

Raul a plecat apoi in Qatar, la Al Sadd, unde a jucat meciul cu nr.1000 al carierei sale prodigioase.

In prezent, Raul Gonzales joaca, la 37 de ani si jumatate, la Cosmos New York.

Dincolo de cuvinte, o sa apelez la mesajul rece, dar concludent al cifrelor statistice care stau in dreptul lui Raul: peste 1000  de meciuri jucate in toate competiitiile si peste 400 de goluri marcate ( din care 77 de goluri in cupele europene ).
A castigat de 3 ori Champions League cu Real, 6 campionate si 4 Supercupe ale Spaniei.
A fost declarat de cinci ori cel mai bun fotbalist al anului in Spania ( record in materie).
Raul Gonzales e un exemplu de fotbalist cu o viata sportiva exemplara mixata cu o viata familiala ce ii confera liniste si multumire ( are cinci copii, patru baieti si o fata) si o sotie, Mamen Sanz, careia ii dedica fiecare reusita fotbalistica.
Asa se explica longetivitatea carierei sale, asa se explica succesul sau; chiar daca va suna ca un cliseu, voi spune ca de astfel de exemple au nevoie tinerii   de astazi.
Fotbalul a ramas, vreau sa cred, un joc, dar pentru a reusi, e nevoie de multa seriozitate si responsabilitate.
Asta imi inspira Raul-Fotbalistul, el m-a facut sa ma intorc spre fotbal intr-un moment cand acest sport nu ma mai atragea cu nimic: RAUL…

Mai multe informatii din sport in general si pariuri sportive de la tipsteri profesionisti pe http://forumul-pariorului-maniac.ro