Intervenirea in caz de urgenta

Principalele sarcini comune pentru personalul din comert  pe linia respectării normelor de protecţie a muncii sunt:

• să respecte normele de protecţie a muncii la locul de muncă şi pe întreg teritoriul unităţii potrivit specificului fiecărui compartiment;
• să se prezinte odihnit şi corect îmbrăcat la începerea programului, pentru a-şi realiza în mod corespunzător sarcinile de serviciu;
• să participe cu regularitate la instructaje şi să-şi însuşească normele de protecţie a muncii corespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară;
• să respecte tehnologia de lucru specifică funcţiei şi să îndeplinească dispoziţiile şefilor ierarhici;
• să verifice înainte de începerea lucrului starea de funcţionare a instalaţiilor, utilajelor şi ustensilelor, folosindu-se numai cele care prezintă securitate deplină;
• să poarte echipamentul de protecţie şi de lucru specific condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea;
• să anunţe conducătorul unităţii în cazul în care constată funcţionarea necorespunzătoare a unor utilaje din dotare;
• să respecte normele de igienă a muncii şi să se prezinte atât la examenul medical pentru angajare cât şi la cele periodice;
• să respecte normele de tehnica securităţii si sanatatii in munca  ( SSM ) specifice activităţii unităţilor de alimentaţie publică;
• să execute lucrările tehnologice specifice numai în spaţiile destinate profilului operaţiunilor respective;
• să respecte fluxul tehnologic din unitate, potrivit destinaţiei şi organizării iniţiale stabilite prin proiect; o atenţie deosebită se va acorda respectării circuitului pentru servire şi debarasare, cât şi depozitării gunoiului menajer, astfel încât să nu se interfereze circuitele salubre cu cele insalubre;
• să nu mânuiască utilajele din dotare (aparate pentru dozarea berii, aspiratoare, maşină pentru tăiat pâine-mezeluri, cărucioare pentru flambat, expresso, aparate de dozat sucuri şi îngheţată, maşini de râşnit cafea, loveratoare, plăci şofante, maşină de spălat vesela etc.) fără a fi fost instruit în prealabil asupra modului de funcţionare;
• să manipuleze cu atenţie obiectele de servire, evitând producerea de accidente sau infestarea lor cu microbi;
• să depoziteze gheaţa prin stivuire în cruce numai în locurile special destinate, pe grătare de lemn;
• să respecte regulile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi curăţenie şi cele privind serviciul propriu-zis.

Accidentul la locul de muncă constă în vătămarea violentă a organismului sau în intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, invaliditate sau deces.

Clasificarea accidentelor de muncă este următoarea:

1. după graviditate:

• accidente cu incapacitate temporară de muncă;
• accidente  la locul de munca ce produc invaliditate;
• accidente mortale.

2. după numărul persoanelor:

• individuale;

3. după natura factorilor generatori:

• accidente mecanice;
• accidente termice;
• accidente chimice;
• accidente electrice.

Primul ajutor în accidentele termice

În general, accidentele se datorează atingerii suprafeţelor încălzite ale utilajelor sau contactului întâmplător cu aburi, apă fierbinte, flacără. Efectele accidentelor termice sunt arsurile şi şocul termic .

Pentru prevenirea arsurilor, se vor izola termic, cu azbest, vată minerală sau de sticlă, porţiunile puternic încălzite ale utilajelor şi instalaţiilor . În acest fel, se realizează şi o atmosferă mai bună de lucru prin reducerea căldurii ambiante .

Manipularea pieselor fierbinţi se va face prin prinderea lor cu diferite scule sau obiecte izolante .

Şocul termic este provocat de radiaţiile calorice ale corpurilor încălzite la peste 60⁰ C, sau expunerea îndelungată la efectul razelor solare. Aceste şocuri se manifestă prin supraîncălzirea corpului, dureri de cap, accelerarea pulsului şi respiraţiei, creşterea temperaturii corpului până la 40⁰ C , apariţia convulsiilor şi chiar pierderea cunoştinţei, mai ales la cei care nu sunt obişnuiţi cu munca la temperaturi ridicate .

Pentru preîntâmpinarea şocurilor termice, este necesar să se ia următoarele măsuri – izolarea surselor de căldură cu diferite dispozitive pentru micşorarea radiaţiilor, ca perdele de apă, paravane din tablă căptuşită cu azbest sau alt material;

• folosirea duşurilor de aer proaspăt, care micşorează acţiunea dăunătoare a radiaţiilor calorice;
• întrebuinţarea echipamentului de protecţie corespunzător, care să reţină razele calorice şi să permită transpiraţia ;
• consumare de apă carbogazoasă salină;
• camerele în care se lucrează la cald să fie cât mai aerisite şi lipsite de igrasie .