In etapa actuala, stiinta cunoaste o mare diversitate impusa de insasi cerintele de ordin practic, in acest context inscriindu-se si geografia.123

Caracterul cercetatorilor regionale apare pregnant, si fiind in deplin acord cu cunoasterea in detaliu a specificului territorial, respectand corelari si integrari. De aici rezulta marea diversitate a obiectului de studiu, a investigatiilor si metodologiei cercetarii grografice.

Pe aceste coordonate se axeaza monografiile geografice  elaborate fie la nivelul unitatilor administrative, fie la cel al unitatilor naturale.

Acest gen de lucrari, dau posibilitatea cunoasterii profunde a fenomenelor, si realizarii viziunii de ansamblu a unitatii teritoriale.

De aici se desprinde si un alt aspect si anume, cunoasterea evolutiei fenomenelor si toate implicatiile de ordin practice.

Avand in vedere ca satul reprezinta si in momentul actual comunitatea umana dominanta in peisajul geografic romanesc, consider pe deplin justificata elaborarea studiului asupra retelei de sate apartinand orasului Baneasa.

Lucrarile de cercetare stiintifica elaborate pana in prezent privesc provincial in ansamblu sau pe diviziuni, fie in punct de vedere geografic, fie din punct de vedere istoric sau complex, facand referiri  generale sau tangentiale si la teritoriul  analizat.

Astfel, cercetari asupra factorilor fizico – georgrafici caracteristici sectorului de SV. al Dobrogei de Sud , sector din care face parte si teritoriul Orasului Baneasa au fost intreprinse de catre:
–   C. Bratescu (1928), I. Atanasiu (1940), B. Orghidan (1967), Gr. Posea si colab (1967), V. Mihailescu (1966-1969), P.Cotet (1968), V. Mutihac (1973) – geologie, geomorfologie.

  • Ciulache (1971,1988), E Dumitrescu (1976) – meteorologie si climatologie.
  • Gastescu (1971), I Pisota, I. Buta (1975), A. Breier (1979) – hidrologie.
  • Dracea (1928), M. Brandza (1934), D. Ivan, g> Dihoru, I. Radulescu, I. Marin, S. Iana (1965-1972), R. Calinescu, N. Patroiescu (1979) – vegetatie si fauna.
  • Florea (1968), A. Conea, I. Vintila (1971), P. Stefan (1080), I. Ilie (1982) – geografia solurilor.

La aceste se adauga comunicarile stiintifice sustinute in cadrul simpozioanelor de a Dobrogei cuprinse in vol. “Studii si cercetari geografice asupra Dobrogei”(1968 – 1972) sau temele de doctorat care analizeaza Podisul Dobrogei din diferite considerente geografice (Iana Sofia – Dobrogea de SV., studiu fizico – geografic cu provire speciala asupra biogeografiei, 1970; Herbst – Radoi Athena, Geografia populatiei Dobrogei, 1970).

Aspectele teoretice analizate in prezenta lucrare sunt sustinute in acelasi timp si de un variat material cartografic, precum si de datele statistice cu privire la clima, hidrologie, indici demografici si economici, date obtinute de la : Statia meteorologica Adamclisi , Primaria Orasului Baneasa, Prefectura jud. Constanta, Directia jud. de Statistica, Filiala Constanta a Arhivelor Statului, Directia Agricola Constanta.

Prelucrarea si interpretarea acestor date s-a facut in stransa si permanenta confruntare cu observatiile si informatiile culese din teren.

In prezentul studiu au fost reliefate urmatoarele aspecte: pozitia si localizarea geografica a orasului si consecintele geografice ale acestora in teritoriu ; caracterizarea istorico – geografica ; premisele naturale de dezvoltare a economiei ; habitatul uman cu evolutia numerica a populatiei si influenta premiselor social – istorice asupra genezei vetrelor de sat, evolutia spatiala a retelei de asezari si evolutia functionala a acestora ; conditiile naturale ale orasului (relief, clima, ape , flora, fauna, soluri) ; caracterizarea economiei orasului ; modalitati de optimizare a spatiului geografic corespunzator orasului ; unele aspecte metodice – didactice care vizeaza imbogatirea si aprofundarea cunostintelor de specialitate asupra asezarilor rurale ale tarii, si , in cadrul acestora, asupra asezarilor umane ale judetului Constanta, in randul elevilor.

Privitor la lucrarile referitoare la populatie si la asezarile umane din provincie sau din judet, acestea sunt numeroase si mi-au oferit date utile:

  • Bratescu (1928), A.D. Culea (1928), D. Iliescu (1938), A. Herbst – Radoi (1966 – 1970), I. Popovici, M. Mihail (1979 – 1980).

Sub anumite aspecte, problemele referitoare la populatia acestui teritoriu au retinut si atentia geografilor G. Valsan (1927), V. Mihailescu (1929), V. Cucu (1972).

De asemenea, reteaua de sate din judet este analizata si din punct de vedere istoric, in stransa dependenta insa, de factorii naturali si uman – economici , de catre Gr. Danescu (1897), I. Lahovary (1899 – 1902) N.T. Negulescu (1924), C.C. Giurescu (1966), C. Soporan, M. Munteanu, R. Ochesanu (1971 – 1975), I. Petrescu Burloiu, A. Radulescu, I. Bitoleanu (1979), M. Irimia (1975 – 1980), s.a.

Trebuie mentionate si lucrarile cu caracter general, fie de geografie fizica elaborate de catre Gr. Posaa si colab (1974), A. Rosu (1972), sau geografia Romaniei vol.I, (1983), fie de geografie economica: N.Al. Radulescu, I. Velcea, N. Petrescu (1969), I. Popovici, M. Mihail (1979), Geografia Romaniei vol. II, (1984), la care se adauga lucrarile care realizeaza o analiza zonala complexa asupra Podisului Dobrogei sau a jud. Constanta si care apartin lui: I. Radulescu, Athena Herbst Radoi (1974), A. Radulescu si colab.(1980), Enciclopedia Geografica a Romaniei (1982), I. Popovici si colab (1984), O. Mandrut (1993) , etc.

Lista bibliografica ar putea fi completata cu o serie de articole publicate in diverse periodice ca: Analele Dobrogei, Pontica, Natura, Terra, Studii de geografie, Analele Univesitatii Bucuresti, seria geografia , articole care abordeaza probleme diverse asupra Dobrogei.

Necesitatea elaborarii unei astfel de lucrari, consta si in aceea ca, problemele pe care le-am tratat sunt caracteristice pentru orizontul local, acesta la randul lui constituind pentru profesorul de geografie cel mai adecvat teritoriu de experimentare si exemplificare, domeniul cel mai propriu al aplicatiilor, in care elevii sa urmareasca atat evolutia fenomenelor cat si interventia antropica in mediul inconjurator.

Profesorul de geografie este chemat sa raspunda astazi la o serie de probleme de ordin practic, cum sunt studiile care privesc sistematizarea teritoriului si a localitatilor; problema cunoasterii si evolutiei degradarilor de teren, zonarea culturilor agricole, mutatiile survenite in peisaj prin interventia antropica, factorii poluanti din zona, pentru a se lua masurile impuse de conservarea si protejarea mediului inconjurator, etc.

Prezentand orasul Baneasa cu aspectele specifice de geografie urbana care il individualizeaza in cadrul oraselor judetului oferim  posibilitatea de a contribui la cunoasterea geografica complexa a teritoriului si de  a pune la dispozitia cadrelor didactice, a elevilor si specialistilor din diverse domenii o noua sursa de informare si documentare.